de relaxare sau de noapte bună

Relaxare, stau în pat. Era tv-ul pe Gâdea, de mult nu mai auzisem: “uitaţi domnule Gâdea, ce părere aveţi? domnule Gâdea!” Plictisitor, nu vreau sa fiu jurnalistă în seara asta, adică nu vreau ştiri şi nimic. Vreau să mă relaxez. Dau pe un post de muzică şi cântă Alex: “mamacitaaaa”. Îi cântă Andei. Cum să îţi zică unul mamacita sau mami? Sau mămicule, cum îi zice ăsta de deasupra nevestei sale. Oribil alintul ăsta. De fapt toate alea: miţi, pisi, puiuţ, păpuşoi…ia mai du-te cu miţi pisi ale tale. Pe nume frate! Că de aia avem nume, nu suntem animale. Apropo de nume. Când cunosc persoane noi le spun că mă cheamă Ramona. Nu ştiu de ce, poate pentru că îmi place să fiu strigată aşa. Şi în plus mamei mele îi place numele ăsta foarte mult deşi nu mă strigă aşa. Mă strigă printr-un alint din ăla urât de la Adela, dar ea are voie.

Am terminat patru examene la comunicare. Azi am întâlnit primul om normal în facultatea aia. Nu credeam. Mă simt ok chiar dacă mai am patru examene la comunicare şi un proiect, apoi şapte la jurna şi un fel de proiect. Şi gataaa. Vine ziua mea, vine Dana din Moldova şi după aia plec la mami. O să fie frumos.

Astă seară la balet am fost foarte solicitată. Abia mişc braţele pe laptop şi urmează să o ajut pe P. la un proiect pentru mâine(fotoziaristică). Parcă ziceam că e seară de relaxare. Da. Adorm. Noapte bună!